Se afișează postările cu eticheta Pecerska Lavra. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pecerska Lavra. Afișați toate postările

miercuri, 30 mai 2012

Sf. Agapie de la Pecerska, doctorul cel fără de arginţi

Sfântul Agapie este prăznuit pe 1 iunie. Sfintele sale moaşte se găsesc în Lavra Pecerska, Kiev.


© Copyright foto: http://dositeea.blogspot.com


"Dacă vreunul dintre fraţi se îmbolnăvea, milostivul Agapie lăsa chilia şi liniştea sa şi alerga lângă cel bolnav. Priveghea lângă acesta, îl ajuta în orice nevoie ar fi avut şi-l îngrijea până la deplina sa însănătoşire. În acelaşi timp se ruga neîncetat către doctorul sufletelor şi al trupurilor, Iisus Hristos, pentru sănătatea fratelui bolnav. Şi chiar dacă boala continua pentru multă vreme, iar bolnavul îşi pierdea răbdarea şi începea să se vaite, cuviosul îl întărea şi-l mângâia cu cuvinte încurajatoare şi cu îndemnuri la răbdare.

  Prin puterea lui Hristos tămăduia orice boală, prin rugăciune şi dând bolnavilor să mănânce din rădăcinile cu care şi el se hrănea." Integral AICI


Viaţa Sfântului Agapie de la Pecerska, doctorul fără de arginţi:Aici

miercuri, 8 februarie 2012

Sfântul Prohor de la Pecerska

Sfântul Cuvios Prohor este pomenit la data de 10 februarie.
Sfintele moaşte se află în Lavra Pecerska, Ucraina.


"Sfântul Prohor a început a se nevoi în fapte bune şi s-a dedat la înfrînare mare, încît şi de pîinea cea obişnuită s-a lipsit. Adunînd el lobodă mare, verde, şi frămîntînd-o cu mîinile sale îşi făcea pîine şi cu aceea se hrănea. Dar şi aceasta o pregătea mai înainte în vreme de vară pentru tot anul şi, venind altă vară, făcea la fel pentru anul viitor, încît nu-i trebuia obişnuita pîine în toate zilele vieţii sale. Pentru aceea era numit lobodnic, căci, afară de prescurile din biserică nu mînca niciodată în chilie, nici poame, fără numai lobodă, precum nici altceva nu bea, afară de apă.
Văzînd Dumnezeu răbdarea sfîntului şi atîta înfrînare, i-a prefăcut în dulceaţă amărăciunea de pîine făcută din lobodă, încît i se aduse bucurie în loc de mîhnire, pentru că nu se mîhnea acest fericit niciodată, ci, totdeauna bucurîndu-se, slujea lui Dumnezeu şi nici se înfricoşa vreodată în ispite. 
Astfel nevoindu-se sfîntul, s-a întîmplat în pămîntul Rusiei pe lîngă desele războaie şi o foamete mare, încît toţi se îngrozeau de moarte. Dar Dumnezeu, vrînd să preamărească pe plăcutul Său şi să miluiască pe popoarele Sale, a înmulţit atunci loboda mai mult decît în alte veri. De aceea, fericitul Prohor îşi impunea osteneală mai mare, aducînd neîncetat verdeţuri de acelea pe care, frecîndu-le cu mîinile sale şi făcînd pîine, o împărţea la cei ce nu aveau şi piereau de foame. Apoi, văzînd unii că adună loboda, începură şi ei a aduna asemenea, ca să se hrănească în vreme de foamete, dar nu puteau să o mănînce din cauza amărăciunii. Atunci toţi năzuiau la sfînt; iar el le împărţea tuturor pîinea aceea, să arate tuturor cît e de dulce pîinea din lobodă, ca şi cum era amestecată cu miere, încît nu mai pofteau pîine de grîu, pe cît pofteau pe aceasta din buruiană, ce se făcea din mîinile fericitului Prohor. Dar şi aceasta este minune, căci pîinea aceea, dîndu-se numai cu binecuvîntare de fericitul, se arăta mai luminoasă şi curată, apoi era dulce la mîncare. Iar de lua de cineva în taină, se făcea neagră ca ţărîna şi amară ca pelinul. Dacă cineva din fraţi lua în taină de la fericitul vreo pîine, fără binecuvîntare, şi voia să o mănînce, atunci se afla în mîinile lui ca ţărîna, iar în gură amară peste măsură, şi nu putea să o mănînce şi aceasta se făcea de multe ori. Acela se ruşina să spună greşeala sa sfîntului şi cu binecuvîntare să ceară pîine de la dînsul, dar fiind foarte flămînd şi neputînd suferi nevoia cea firească şi văzîndu-şi moartea înaintea ochilor săi, a mers la egumenul Ioan şi i-a spus ceea ce a făcut, cerîndu-şi iertare.
Egumenul, necrezînd cele zise, a poruncit altui frate să ia o pîine de la sfîntul, în taină, ca să cunoască de este astfel şi fiind adusă pîinea s-a aflat asemenea precum i-a spus fratele cel dintîi, căci nu putea nimeni s-o guste de amărăciune. Această pîine fiind încă în mîinile lor, a trimis iarăşi egumenul la sfînt să ceară o pîine, care să fie dată cu binecuvîntarea lui, apoi ieşind, zicea: să luaţi de la dînsul şi o altă pîine în taină. Deci, aducîndu-le pîinea cea luată în taină, s-a schimbat înaintea lor şi era neagră şi amară ca pelinul, ca şi cea dintîi, iar pîinea cea luată din mîinile lui, s-a arătat frumoasă şi dulce ca mierea. Făcîndu-se astfel această minune, s-a preamărit fericitul Prohor pretutindeni şi, hrănind pe mulţi flămînzi, a fost la mulţi de folos." Integral Aici



Despre Sfântul Prohor de la Pecerska: Aici si Aici


sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Sfântul Grigorie Taumaturgul de la Pecerska

Sfântul Grigorie Taumaturgul de la Pecerska este pomenit pe 8 ianuarie.




Din viaţa Sfantului Grigorie de la Pecerska:

"Pentru dăruirea sa în viaţa monahală, pentru eforturile şi luptele sale duhovniceşti, foarte devreme a fost împodobit cu harismele Sfântului Duh şi s-a învrednicit să săvârşească diferite minuni în numele lui Hristos, fapt pentru care a şi fost numit mai apoi «taumaturg». Una dintre harismele cu care era împodobit era şi aceea a alungării duhurilor celor viclene, pe care le certa şi le îndepărta din oameni prin rugăciunile speciale de exorcizare. Adesea aduceau la dânsul pe cei demonizaţi ca să-i vindece. Demonii, cunoscând puterea purtătorului de Hristos părinte, strigau de departe:

– Vai nouă, Grigorie! Ne vei alunga prin rugăciunea ta!
Şi într-adevăr, peste puţin timp dispăreau urlând, ca şi cum ar fi fost răniţi greu de săgeţile cele înroşite ale aprinsei rugăciuni ale fericitului.
Vicleanul diavol nu mai putea să îndure atâtea înfrângeri din partea omului lui Dumnezeu. Însă nici nu putea să-i facă vreun rău, deoarece era păzit de zidul smereniei şi al harului lui Dumnezeu." Sursa



Viaţa Sfântului Grigorie Taumaturgul de la Pecerska: Aici


luni, 25 iulie 2011

Sf. Moise Ungurul - 26 iulie

Sf. Cuv. Moise Ungurul de la Lavra Pecerska

Pe 26 iulie îl pomenim pe Sf. Moise Ungurul de la Lavra Pecerska din Kiev, ajutător în patima desfrânării şi în toată lupta cu trupul.

Sfântul Moise Ungurul, râvnind să păzească fecioria, a îndurat jigniri, suferinţe şi chinuri. Lui se roagă pentru a fi apăraţi de siluire cei feciorelnici sau pentru păzirea curăţiei cei căsătoriţi, precum şi pentru ajutor în toată lupta cu trupul.

În icoană, cuviosul Moise este redat cu un crin în mână, semn al nevoinţei pentru curăţia trupească şi sufletească.


Tropar, glas 3
Ca un alt Iosif, al curăţiei şi al fecioriei iubitor, cinstitule şi la fel cu îngerii, Moise, cu cântări sfinte te cinstim noi, păcătoşii; cu sârguinţă ne rugăm ţie: roagă pe Hristos Domnul, să vindece patimile noastre şi să ne dăruiască nouă mare milă.

Condac, glas 3
Întru cele înalte spre singurul Dumnezeu căutând, urând toate cele pământeşti, nepurtând grijă de trup, la chinuri cu bărbăţie te-ai dat; de aceea, foamea, setea, legăturile, zăvorârea în temniţă, cu putere în toata fapta bună,  fără cârtire ai răbdat; iar bătaie, scurgere de sânge şi tăiere de mădular, pentru curată fecioria ta, cu bărbăţie ai purtat. Şi acum, cu cetele feciorelnice stând în faţa Sfintei Treimi, de toate ispitele, roagă să fie izbăviţi cei ce-ţi strigă ţie: bucură-te, Moise, fericite părinte!

Viaţa Sfântului Moise Ungurul: AICI

Acatistul Sfântului Moise Ungurul : AICI

AddThis

Find us on Facebook

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Dositeea

Abonaţi-va la acest blog

Copyright © 2011-2014 http://dositeea.blogspot.com



Vizite (de la 1 aug. 2011)

From 22 nov. 2011

View My Stats